Top

“Eram pur și simplu pierdută”

“Îmi plăceau poveștile. Nu conta ce final aveau. Îmi plăceau poveștile în care visam, în care iubeam, în care sufeream, în care râdeam, în care plângeam, în care alergam, în care stăteam și mă uitam la cer, la lună, în care nu toată lumea era perfectă, în care puteam să fiu personaj negativ ori pozitiv, în care muream, în care supraviețuiam, în care mă luptam, în care câștigam, în care pierdeam, în care mințeam, în care eram om, în care eram pisică, în care cădeam în gol, în care mergeam pe foc, pe apă. Imaginația îmi era cel mai de preț lucru. Mă primea cu brațele deschise și îmi povestea despre alte lumi. Îmi iubeam imaginația pentru că mă ascundeam în ea și eram în siguranță.
lensa.ro

Odată cu maturizarea, însă, am pășit pe drumuri prea reale, am trecut prin experiențe prea adevărate și m-au cotropit emoții prea autentice.

Am trăit pentru o perioadă fiind fericită la nivel de supraviețuire, și părea că uitasem cum întotdeauna… îmi doream mai mult. Eram pur și simplu pierdută. Pluteam în derivă, fără să investesc în nimic care care m-ar fi putut readuce pe pământ, mă lăsam dusă de vânt fără să ripostez. Nu cred că există om care să fie mulțumit cu atât cât are. Chiar dacă dorințele personale sunt existențiale sau materiale, tot timpul o să fie ceva acolo, în depărtare, care să “strălucească” mai puternic. Așa că am înțeles că trebuia să lupt pentru ceva. Încă nu știam pentru ce… dar eram sigură că voi găsi ceva. Mi-am dat seama că viața mea urmase dintotdeauna un curs metodic, fiecare treaptă gândită ca un scop prestabilit. Dacă nu îl atingeam, începeam să stagnez. Astfel treapta devenea un drum plat și lung… Eram acum în punctul în care îmi adunam voința pentru a-l parcurge până în punctul în care eram pregătită să construiesc următoarea treaptă.

Zoot.ro

Sunt conștientă acum că totul începe cu persoana mea. Încă învăț să fiu corectă cu mine, să îmi asum cumulul a ceea ce mă face să fiu eu. Am la dispoziție o lume întreagă, palpabilă și mă voi bucura de ea în cele mai însorite zile, dar și pe ploi reci, împinsă de curaj, dar condusă de rațiune, lângă oameni și oameni. Sunt eroina poveștii mele.”

Dacă vrei să ne împărtăşeşti experienţa, scrie-ne pe contact@eroina.ro sau pe Facebook şi vom publica cele mai interesante scrisori.

#eroinaletters

astratex.ro

Share This:

Eroina
No Comments

Post a Comment